PARTAJARE  DE  FIŞIERE

SCRIEREA  SI  EDITAREA  TEXTELOR

Autor : Alexandru Bogdan Munteanu

INTRODUCERE

    Calculatorul a revolutionat atit modul de a produce texte scrise, cit si pe acela de a le distribui. Practic orice calculator pe care este instalat un soft de editare de text este mult mai bun decit o masina de scris, in principal din punctul de vedere al posibilitatilor de modificare a textului in timp real (pe masura ce este scris). De asemenea, in cazul calculatorului nu este nevoie de hirtie pentru pastrarea textului, dar daca dorim sa transferam textul pe suport de hirtie o putem face extrem de usor cu ajutorul unei imprimante, care preia in acelasi timp si rolul de producator de copii ale textului (activitate mult usurata de integrarea unui copiator dedicat in unele imprimante). Calculatorul ne ajuta si daca avem nevoie sa copiem un text aflat pe suport de hirtie. In acest caz folosim un scaner pentru a copia textul in calculator (sub forma de imagine a documentului respectiv) si apoi cu ajutorul unui soft de recunoastere a caracterelor tipografice extragem textul intr-un fisier specializat (de tip .txt, .doc, .rtf., etc.) in vederea unei prelucrari ulterioare. In ceea ce priveste distribuirea unui text scris calculatorul ofera in primul rind posibilitatea de a produce extrem de rapid copii pe suport magnetic (dischete, memocarduri flash) sau optic (cd-rom). Dar adevaratul pas inainte adus de calculator in ceea ce priveste difuzarea textelor este reprezentat de posibilitatea de publicare a acestora pe internet, ceea ce echivaleaza cu distribuirea lor la scara mondiala, pentru ca internetul nu are granite, iar accesul la un document prezent pe internet este aproape instantaneu din orice colt al lumii ne-am afla. Aflati deci in fata acestei audiente globale in continua crestere nu ne mai ramine decit sa contribuim si noi la dezvoltarea internetului romanesc cu texte originale si interesante.

    Redactarea unui raport de activitate, a unui articol, scrierea unui mesaj electronic, participarea la discutii (in cadrul forumurilor sau grupurilor de discutii), taifasul prin intermediul mesageriei instantane sau a canalelor IRC, construirea unui sit web, toate aceste activitati desfasurate prin intermediul calculatorului au un punct comun si anume scrisul. Indiferent de modul prinicipal in care folosim calculatorul (in scopuri profesionale, educative, de relaxare, de comunicare), stapinirea folosirii unui program de editare de text este esentiala. Cu cit sintem mai priceputi in ceea ce priveste scrierea de text, cu atit randamentul nostru creste, iar experienta folosirii calculatorului devine mai placuta si mai utila.

    Partea cea mai importanta din procesul scrierii este cea de conceptie, iar aceasta ramine inca apanajul exclusiv al creierului uman. Indiferent de modul in care scriem (cu un creion pe hirtie sau cu un calculator) calitatea rezultatului final va depinde in cea mai mare masura de creativitatea si puterea de munca pe care le avem. Rolul calculatorului este secundar insa contributia sa este importanta, pentru ca viteza crescuta cu care reusim sa asternem gindurile pe "hirtia virtuala" ne permite sa tinem pasul cu procesul creator.

PROGRAME

    In afara acestei impartiri dupa modul de folosire, editoarele de text (in special cele pentru scriitori) se mai pot clasifica dupa gradul de complexitate in editoare obisnuite si editoare profesionale. Editoarele obisnuite au o functionalitate ceva mai redusa, determinata in special de lipsa unora din optiunile avansate de formatare, insa acest lucru nu este un impediment pentru majoritatea utilizatorilor. Editoarele profesionale sint indicate pentru cei care au nevoie (in activitatea lor de la servici, de la scoala sau chiar de acasa) de cit mai multe optiuni avansate, care sa le permita elaborarea de documente cu aspect deosebit. Editoarele profesionale sint de obicei incluse in cadrul unor pachete de softuri numite "suite de birotica", fiecare dintre acestea inglobind alaturi de un ET si o aplicatie de calcul tabelar, un editor Html ca si alte aplicatii cu utilitate in lucrul cu documente.

    Editoarele de text pot fi clasificate si dupa licenta de folosire, existind astfel ET gratuite si ET comerciale (cu plata), acestea din urma putind fi de obicei evaluate inainte de cumparare pentru o perioada de timp limitata. Un tabel cu adresele de unde pot fi descarcate variantele complete sau de evaluare ale celor mai bune ETS si ETP se gaseste in pagina Legaturi Programe.

    Cele mai la indemina (si poate chiar cele mai folosite) editoare de text potrivite pentru o utilizare obisnuita sint softurile "Notepad" si "Wordpad", care sint incluse in toate sistemele de operare Windows. Cel mai folosit ET profesional este Microsoft Word, inclus in suita "Microsoft Office", dar si intr-un pachet de aplicatii de birotica cu pret accesibil, numit "Microsoft Works". Exista insa si citeva editoare de text profesionale care sint gratuite, cum sint cele incluse in suitele OpenOffice.org (utilizare privata sau in mediu institutional, comercial sau necomercial), 602PCSuite Free (utilizare de catre o singura persoana, in scop necomercial) sau EasyOffice Free (utilizare de catre o singura persoana, in scop necomercial).

    Unele editoare de text sint scoase in doua variante, una cu plata si una gratuita (cu functionalitate ceva mai redusa), un exemplu fiind softul EditPad, care exista in variantele EditPad Pro (cu plata) si EditPad Lite (gratuit pentru utilizare non-comerciala privata sau in cadrul unei organizatii non-profit). EditPad Lite nu numai ca are toate functiile de baza ale unui editor de text, dar functionalitatea sa o depaseste in anumite privinte pe cea a editorilor inclusi in SO Windows si de aceea m-am oprit asupra lui pentru acest manual. Acest program are de asemenea citeva calitati importante : este stabil; are o interfata intuitiva si usor de folosit; nu consuma multe resurse; functioneaza pe toate SO Windows recente (98 SE, ME, 2000, XP); are dimensiuni mici (in jur de 1 MB, ceea ce il face usor de descarcat de pe internet), la care se adauga bineinteles si faptul ca este gratuit.

MANUAL  EDITPAD  LITE (versiunea 5.4)

INSTALARE

INTERFATA

UTILIZARE

CONFIGURARE

    Este indicat sa descarcam cea mai noua versiune a programului de pe situl producatorului. Facem dublu clic pe fisierul de instalare (SetupEditPadLite.exe) si vom fi intimpinati de o fereastra in  care putem sa alegem tipul de instalare dorit din cele trei propuse. Varianta "No-Questions-Asked Installation" este cea mai simpla si ca urmare este indicata pentru utilizatorii care doresc sa instaleze programul cu setarile predefinite. Varianta "Select Components and Install" ne permite sa decidem daca instalam sau nu documentatia care vine cu programul (fisierul de ajutor, etc.) si scurtaturile catre acesta. Varianta "Advanced Options Installation" ne permite sa configuram in detaliu procesul de instalare, de exemplu putem sa alegem dosarul de pe hardisc in care dorim sa instalam EditPad Lite (EPL), daca acesta sa fie asociat automat cu fisierele text, daca sa fie instalate documentatia si scurtaturile. Vom alege prima varianta de instalare ("No-Questions-Asked Installation") si ca atare vom face clic pe butonul cu acelasi nume.

    Apare o fereastra care contine licenta de folosire a EPL. Aceasta este o licenta tipica pentru un gratisoft ("freeware") si este bine sa o citim. In licenta se spune ca programul este gratuit doar pentru folosire de catre persoane particulare in scop necomercial sau de catre organizatiile non-profit care nu sint finantate majoritar din fonduri guvernamentale. Alte prevederi din licenta sint cele in care se specifica faptul ca pentru varianta gratuita nu se ofera sprijin tehnic ("technical support") si de asemenea ca autorul softului nu poate fi tras la raspundere pentru anumite neplaceri (de ex. pierderi de date) care pot apare ca urmare a folosirii softului. Daca sintem de acord cu prevederile licentei facem clic pe butonul "Yes, I do" pentru a initia procesul propriu-zis de instalare (copierea fisierelor programului pe hardiscul nostru).

    Instalarea programului va fi gata in citeva secunde iar la sfirsitul instalarii EPL va fi lansat automat. Alaturi de fereastra programului mai sint deschise doua ferestre, cea continind pontul zilei si o fereastra Windows Explorer (WE) care ne arata scurtaturile instalate de program in meniul de Start ("Start menu"). Ca multe alte programe si EPL va afisa dupa instalare o minifereastra ce contine "pontul zilei" ("tip of the day"), care este setata sa porneasca automat la fiecare pornire a lui. Acest pont este un sfat oferit de autorul programului catre utilizator si pune in evidenta un aspect util referitor la functionalitatea softului. Pontul se schimba la fiecare pornire a EPL dar daca vrem sa le vedem pe rind pe toate putem face clic pe butonul "Next Tip" pina vedem ca ponturile incep sa se repete. Ponturile sint o modalitate mai usoara de a invata despre folosirea programului, dar ele nu sint neaparat necesare pentru cine citeste fisierul de ajutor ("help file") inclus. Ca urmare inlaturam bifarea de la casuta "Show tip of the day at startup" ("Afiseaza pontul zilei la pornire"), facind clic in casuta respectiva si apoi facem clic pe butonul "Thanks". Minimizam fereastra principala a programului si apoi inchidem fereastra WE care prezinta scurtaturile.

    Programul este deja lansat in executie in acest moment, insa in mod obisnuit il vom lansa facind dublu-clic pe scurtatura de pe suprafata de lucru ("desktop") sau pe cea prezenta in dosarul "EditPad Lite" instalat in meniul de start. La pornirea programului apare fereastra sa principala, pe care o putem maximiza pentru a avea o suprafata mai mare in care sa lucram cu textul. Odata maximizata, programul va retine aceasta preferinta a nostra si in sesiunile urmatoare de lucru fereastra principala va fi afisata in mod maximizat fara interventia noastra.

    2. INTERFATA  PROGRAMULUI

    Interfata este similara cu a altor softuri concepute pentru sistemul de operare Windows. La partea cea mai de sus a ferestrei principale a programului se afla bara cu meniuri ("Menubar") care contine liste ("meniuri") cu cele mai folosite comenzi. Meniurile ("File" - "Fişier", "Edit" - "Editare", "Block" - "Bloc [de Text]", "Convert" - "Conversie", "Options" - "Optiuni", "View" - "Vizualizare", "Help" - "Ajutor") se folosesc facind mai intii clic pe titlul lor pentru a derula lista de comenzi, dupa care se face clic pe comanda dorita. Sub bara cu meniuri se afla bara cu instrumente ("Toolbar" - "Instrubara") care contine niste "butoane" sub forma unor pictograme (iconite). Butoanele ne permit sa lansam in executie foarte rapid comenzile cele mai des folosite. Fereastra principala a programului EPL are deci caracteristicile obisnuite ale ferestrelor softurilor pentru SO Windows (bara de meniuri, bara de instrumente, bara de stare) dar are si o caracteristica particulara si anume folosirea unei interfete de tip multidocument ("multi document interface" - MDI) in care navigarea se face cu ajutorul unor taburi.

    Interfata (modul de afisare) multidocument ne permite sa avem mai multe documente (fisiere) deschise in acelasi timp si sa trecem foarte usor de la unul la altul in functie de nevoile de moment. Documentele deschise se suprapun perfect (la fel ca niste coli de hirtie puse una peste alta), deci la un moment dat un singur document este vizibil in fereastra principala a editorului de text. Pentru a face comutarea intre documente rapida si intuitiva a fost pusa la punct navigarea cu ajutorul taburilor. Aceasta presupune ca fiecare document să aibă la marginea superioara o mica eticheta (tab) care iese din conturul ferestrei si contine numele documentului respectiv. Atunci cind avem mai multe documente deschise il putem aduce in prim-plan pe cel cu care dorim sa lucram facind clic cu mausul pe tabul (eticheta) acestuia.        

    Taburile sint de patru feluri in EPL :

•     Activ ("Active") - Corespunde documentului deschis la care lucram si care este afisat in fereastra EPL. Este colorat in alb si are dimensiuni ceva mai mari decit taburile inactive.
•     Inactiv ("Inactive") - Corespunde unui document deschis la care nu se lucreaza pe moment. Este colorat in gri.
•     Modificat ("Modified") - Corespunde unui document la care am facut modificari pe care nu le-am salvat. Este colorat in roz (daca este activ) sau in rosu (daca este inactiv).
•     Fierbinte ("Hot") - Este o stare tranzitorie si desemneaza tabul peste care am dus cursorul mausului, fara sa apasam. Este colorat in gri-petrol.

    Interfata multidocument cu taburi este preferata de utilizatori pentru ca are o ergonomie superioara oricarei alte interfete si economiseste resursele calculatorului (nefiind nevoie sa deschidem fiecare document intr-o fereastra separata). In plus folosirea acestui tip de interfata este intuitiva (usor de inteles) chiar si pentru cineva care nu a avut de-a face cu calculatoarele, pentru ca ea se bazeaza pe designul intilnit de multa vreme la agendele telefonice si la cartotecile folosite pentru ordonarea fişelor de prezentare a carţilor dintr-o biblioteca.

    3. UTILIZAREA  PROGRAMULUI

    Cel mai frecvent tip de folosire a editoarelor de text este pentru citirea documentelor si eventual pentru modificarea (editarea) lor. Cealalta activitate care se poate realiza cu un ET este bineinteles scrierea unui text cu ajutorul calculatorului, care implica doua etape principale si anume cea de scriere propriu-zisa si cea de editare a textului rezultat. Pe linga acestea textul mai poate fi supus ulterior unor prelucrari secundare, care depind de functionalitatea editorului folosit (de exemplu corectura ortografica si gramaticala).

    3.1 DESCHIDEREA  UNUI  DOCUMENT

    Pentru a deschide un document trebuie sa facem clic pe butonul corespunzator din bara de instrumente ("toolbar" - "instrubara"), care este al treilea incepind din partea stinga. Acesta are desenata pe el o iconita simbolizind un dosar intredeschis din care ies niste file. Facem deci clic pe acest buton si va apare o fereastra de explorare a continutului hardiscului, unde trebuie sa selectam fisierul ce contine document dorit. Putem mări dimensiunea ferestrei tragind de coltul ei din dreapta-jos. Fereastra de explorare are functionalitatea asemanatoare cu a unei ferestre Windows Explorer, in sensul ca putem face operatii cu fisierele afisate daca apelam la comenzile din meniul contextual care apare cind facem clic dreapta in interiorul ferestrei. Comenzile meniului sint diferite daca facem clic dreapta pe un dosar (sau fisier), fata de situatia in care facem clic dreapta pe un spatiu in care nu se afla vreun element.

    Ceea ce ne intereseaza insa acum este explorarea continutului hardiscului in cautarea fisierului dorit. Pentru a ne face munca mai usoara, in fereastra sint prezente citeva elemente care ne ajuta la navigare. Cel mai important dintre ele este o bara laterala care ne ofera acces prin intermediul unor butoane mari la niste destinatii des folosite. Butoanele mari pot fi privite ca niste "semne de carte", pentru ca daca facem clic pe unul din ele, in fereastra de explorare va fi afisat continutul destinatiei alese sub forma unui arbore de dosare si fisiere. Cel mai util este butonul "My Computer" pe care daca apasam vor fi afisate partitiile hardiscului si unitatile de stocare (discheta, CD-ROM, etc.). Alte butoane des folosite sint "Desktop" ("Suprafata de Lucru"), "My Network Places" ("Destinatii in Retea") si "My Documents" (prezent doar in Windows XP). In partea din dreapta-sus a ferestrei se afla patru butoane mici si anume "Go to last folder visited" ("Mergi la ultimul dosar vizitat"), "Up one level" ("Urca un nivel [in structura de dosare]"), "Create New Folder" ("Creeaza un Dosar Nou") si "View Menu" ("Meniu de Vizualizare").

    Navigarea in structura arborescenta a dosarelor este extrem de usoara si se aseamana cu cautarea unor file intr-un birou. In cazul biroului cautam incepind cu suprafata lui si continuind cu continutul sertarelor pina gasim obiectul dorit. Este deci vorba de o cautare pornind de la suprafata inspre profunzime. Acelasi lucru se întîmplă si in cazul ferestrei de explorare, unde pornim de la partitii (sau de la unitatile de stocare) si avansam in etape ("coborim cite un nivel in structura arborescenta") descoperind pe parcurs intreg continutul de dosare si fisiere. Pentru a afisa continutul unei partitii in fereastra de explorare trebuie sa facem dublu-clic pe numele ei, lucrurile fiind identice si in cazul dosarelor. Vor  fi deci afisate dosarele prezente pe partitie (sau subdosarele continute intr-un dosar) si putem continua explorarea facind dublu-clic pe unul din ele pentru a investiga continutul său. Daca dorim sa ne intoarcem la nivelul superior din structura arborescenta va trebui sa facem clic pe butonul "Up one level". Daca dorim sa ne intoarcem la dosarul deschis anterior va trebui sa facem clic pe butonul "Go to last folder visited".

    Explorarea ia sfirsit in momentul in care am gasit fisierul dorit. Facem clic pe numele lui pentru a-l selecta si apoi facem clic pe butonul "Open" pentru a-l afisa in fereastra principala a EPL. Putem deschide orice fisier prezent pe hardisc, indiferent de extensia lui, dar EPL nu va afisa in mod corespunzator decit fisierele pentru care este specializat si anume cele de tip TEXT (cu extensia .txt). Este de altfel recomandat sa deschidem numai acest tip de fisiere si asta nu pentru ca altfel s-ar intimpla ceva rau cu calculatorul nostru (operatiunea este inofensiva), ci pentru ca deschizind alte tipuri de fisiere (.exe., .mp3, etc.) va fi afisata o succesiune de simboluri alfanumerice din care nu vom intelege nimic tocmai, pentru ca ele nu sint documente.

    Unul din punctele forte ale EPL este acela ca ne permite sa deschidem mai multe documente in acelasi timp. Daca repetam manevra explicata mai sus putem deschide oricite documente dorim si vom putea trece de la unul la altul facind clic pe tabul (eticheta) lor. Documentul la care lucram la un moment dat (cel afisat in fereastra principala a EPL) se numeste document activ, iar tabul sau iese in evidenta fiind colorat in alb. Cind trecem la un alt document acesta va deveni document activ, restul documentelor deschise devenind automat inactive. 

    Deschiderea unui document se poate realiza bineinteles si facind clic pe meniul "File" iar apoi pe comanda "Open" pentru a afisa fereastra de explorare. Aceeasi actiune se poate realiza cu ajutorul combinatiei de taste Ctrl+O.

    Softul EPL poseda si o facilitate foarte utila care ne permite sa accesam rapid documente deschise intr-o sesiune de lucru anterioara, fara a le mai cauta pe hardisc. Aceasta functie este intrucitva asemanatoare cu functia "History" ("Istoric") din exploratoarele de internet ("browsers") si se bazeaza pe alcatuirea unei liste cu adresele documentelor deschise recent, in asa fel incit daca dorim sa redeschidem unul din aceste documente sa il cautam in lista si nu pe hardisc. Pentru a vedea lista va trebui sa facem clic pe sagetuta de linga butonul "Open" din bara de instrumente (instrubara). Deschiderea unui document din lista se realizeaza facind clic pe adresa lui. Daca documentul respectiv a fost intre timp sters, atunci daca incercam sa il deschidem va apare o minifereastra cu un mesaj de eroare ("[File] does not seem to exist anymore" - "[Documentul] pare sa nu mai existe"). In acest din urma caz adresa fisierului disparut va fi stearsa automat din lista. Pentru a evita pe viitor astfel de intimplari putem sa "curatam" lista de adresele fisierelor inexistente, facind clic pe optiunea "Remove Obsolete Files" ("Inlatura fisierele scoase din uz"). Daca dorim sa stergem toate adresele din lista facem clic pe optiunea "Remove All Files" ("Inlatura toate fisierele"). Lista documentelor deschise anterior poate fi accesata si din meniul "File" daca ducem cursorul mausului peste comanda "Reopen" ("Redeschide").

    In situatia in care un fisier a fost deschis dar nu este afisat corespunzator (eventualitate extrem de rara, dar teoretic posibila) trebuie sa obligam softul sa il redeschida facind clic pe optiunea "Reload from Disk" ("Reincarca de pe disc") din meniul "File". In mod normal de aceasta data el va fi afisat in mod corect.

    3.2 SALVAREA  UNUI  DOCUMENT 

    Operatiunea de salvare presupune memorarea permanenta a modificarilor aduse unui document. EditPad Lite, la fel ca orice alt editor de text ne permite sa modificam un document in ce fel dorim si aceste modificari sint vizibile imediat dupa lansarea comenzilor. Cu toate acestea daca nu salvam documentul in forma modificata, la urmatoarea deschidere a lui vom vedea ca el apare in versiunea de dinaintea efectuarii modificarilor. Salvarea este singura operatie care ne garanteaza ca munca noastra nu s-a pierdut si de aceea este indicat sa salvam documentul la intervale regulate de timp, pentru a nu ne expune pierderii accidentale a datelor provocata de o pana de curent sau de o alta situatie neprevazuta. Prin salvarea documentului acesta este stocat pe hardisc (sau pe alta unitate de stocare) cu tot cu modificarile sau adăugirile facute. Ca urmare chiar daca alimentarea cu curent electric se suspenda temporar, documentul este in siguranta iar noi ne vom putea reincepe munca din locul in care am intrerupt-o. Salvarea documentelor in EditPad Lite este exclusiv manuala, adica utilizatorul trebuie sa dea in mod explicit comanda de salvare pentru ca modificarile textului sa fie permanentizate. Unele editoare mai complexe ofera si o functie de salvare automata, prin care programul insusi salveaza documentul la un interval de timp stabilit de utilizator (5 minute, 10 minute, etc.).

    Cea mai usoara metoda de a salva documentul la care lucram este sa facem clic pe butonul "Save" din instrubara, buton care are desenat pe el o discheta. Daca repetam aceasta manevra la intervale regulate de timp sau dupa ce am facut modificari importante la document, vom fi absolut siguri ca nu vor exista surprize neplacute. Alternativ, putem folosi combinatia de taste Ctrl+S care are exact acelasi rezultat si in plus ne permite sa nu ridicam miinile de pe tastatura in timp ce scriem. In cazul in care avem deschise mai multe documente si lucram alternativ la ele EPL ne ofera posibilitatea sa le salvam pe toate in acelasi timp, fara deci ca sa mai fie nevoie sa il salvam pe fiecare in parte. Pentru aceasta facem clic pe butonul "Save All" din bara de instrumente, buton care are desenat pe el mai multe dischete suprapuse, sau alternativ putem folosi combinatia de taste Ctrl+Shift+A. Putem de asemenea folosi comenzile "Save" si "Save All" daca le accesam in cadrul meniului "File". Prin aceste doua comenzi documentul este salvat in formatul original (de ex. TXT), dar la fel de important, el este salvat in locatia in care se afla, adica pe hardisc, pe discheta, etc.

    Daca dorim sa salvam documentul (fisierul) in alta locatie decit cea originala sau cu alt nume sau format, trebuie sa apelam la comanda "Save As" ("Salveaza Ca"). Sa presupunem ca avem un fisier text deschis in EPL si dorim sa il salvam sub alt nume si pe alta partitie decit cea de origine. Pentru aceasta facem clic pe meniul "File" si apoi pe optiunea "Save As". Va apare o fereastra de explorare in care trebuie sa specificam numele fisierului (il completam in cimpul "File name", dupa ce stergem numele deja prezent daca acesta nu ne convine) si locul de salvare (partitia si dosarul in care sa fie inclus). Trebuie de asemenea sa fim atenti ca in cimpul "Save as type" din fereastra de explorare, formatul fisierului de salvat sa fie specificat corect, adica "Text Document (*.txt)". Daca il salvam ca "Any file" fisierul rezultat nu va avea extensia TXT, dar i-o putem adauga ulterior in mod manual. Daca il salvam ca "Html Document" el va fi deschis automat in explorator ("browser"), ceea ce nu ne va permite sa il editam. Dupa ce am specificat corect formatul ("Text Document") si locul de stocare, va trebui sa facem clic pe butonul "Save" din fereastra de explorare iar documentul va fi salvat instantaneu. In locul comenzii din meniul "File" putem sa folosim combinatia de taste Ctrl+Shift+S, cu acelasi rezultat.

    Comenzile "Save" si "Save As" sint disponibile si in cadrul meniului contextual care apare daca facem clic dreapta in interiorul unui document deschis sau pe tabul lui. Salvarea unui document in formatul Html este recomandata doar daca folosim EPL ca editor pentru codul Html al unei pagini web. Acest lucru este posibil dar nu este recomandat, pentru ca exista softuri specializate (editoare Html) care sint mai usor de folosit si ofera o multime de optiuni suplimentare.

    Softul EPL monitorizeaza permanent situatia documentului deschis si in functie de faptul daca au fost aduse sau nu modificari acestuia activeaza butoanele si comenzile legate de salvare. Butoanele "Save" si "Save All" (si optiunile corespunzatoare din meniul "File") sint estompate (nefunctionale) daca nu am facut nici o modificare la documentul (documentele) deschis(e). Ele devin insa functionale imediat ce am facut prima modificare la document. Tot aceasta monitorizare este responsabila de faptul ca inainte de a inchide un document modificat sintem intrebati daca nu cumva dorim sa-l salvam in prealabil, situatie care este expusa mai jos.   

    3.3 INCHIDEREA  UNUI  DOCUMENT

    Dupa ce am terminat de citit sau editat unul sau mai multe documente le putem inchide. Cea mai eleganta si usoara metoda de a inchide un document la care nu am facut modificari este sa facem clic dreapta pe tabul său si in meniul care apare sa facem clic pe optiunea "Close" ("Inchide"). Putem proceda asemanator cu oricare din documentele deschise, indiferent daca el este activ sau inactiv. La fel ca orice soft si EPL ne permite sa efectuam o actiune pe mai multe cai, raminind ca utilizatorul sa o alega pe aceea pe care o socoteste cea mai eficienta pentru stilul sau de lucru. Inchiderea unui document nemodificat se poate realiza si facind clic pe butonul "Close" din bara de instrumente (al doilea din stinga) iar ca urmare documentul activ (afisat in fereastra) va fi inchis. Celelelate cai presupun folosirea optiunii "Close" din meniul "File" sau a combinatiei de taste Ctrl+W. Daca dorim sa inchidem toate documentele atunci trebuie sa facem clic pe optiunea "Close All" din meniul "File" sau sa folosim combinatia de taste Shift+Ctrl+W.

    In cazul in care am operat modificari la un document, nu vom putea sa il inchidem decit dupa ce ii indicam programului decizia noastra in legatura cu modificarile efectuate, cu alte cuvinte daca le pastram sau nu. In situatia in care incercam sa inchidem un fisier modificat va apare automat o minifereastra de avertizare cu textul : "The file has been modified. Do you want to save the file before closing it?..." ("Fisierul a fost modificat. Doresti sa salvezi fisierul inainte de a-l inchide?.."). Avem la dispozitie trei butoane pentru a indica decizia noastra. Daca facem clic pe butonul "Yes: Save" modificarile vor fi salvate, daca facem clic pe butonul "No: Don't Save" modificarile nu vor fi salvate, iar daca facem clic pe butonul "Cancel Close" operatiunea de inchidere a fisierului va fi anulata. Lucrurile stau asemanator daca avem deschise mai multe documente la care am facut modificari si decidem sa le inchidem pe toate dintr-o data (Shift+Ctrl+W). Programul va lua pe rind fisierele deschise si ne va intreba ce sa faca in legatura cu modificarile ce le-au fost aduse. Pentru fiecare fisier vom avea fie optiunea sa pastram modificarile (facem clic pe butonul "Save this File"), fie sa le anulam (facem clic pe butonul "Don't Save this File"). In plus avem posibilitatea sa luam o hotarire care sa priveasca modificarile din toate documentele fara sa mai decidem pentru fiecare document in parte, putind deci sa pastram modificarile (facem clic pe butonul "Save All Files") sau sa le anulam (facem clic pe butonul "Don't Save Any").

    3.4 EDITAREA  UNUI  DOCUMENT  

    Dupa ce am deschis un document il putem citi si de asemenea il putem prelucra. Toate actiunile pe care le efectuam in vederea modificarii unui text d.p.d.v. al aspectului sau al continutului sint inglobate intr-un concept general care poarta numele de "editare".

    Unul din marile avantaje pe care le ofera calculatorul comparativ cu masina de scris este faptul ca ne permite sa rearanjam un text (să adaugam, să ştergem sau să mutam paragrafe) foarte rapid si intr-un mod extrem de intuitiv. Editarea unui text poate fi inteleasa de oricine a "prelucrat" articole si poze din ziare sau reviste cu ajutorul instrumentelor binecunoscute (foarfeca, cutie cu lipici, carioci, guma, etc.), activitate care este realizata cu bune rezultate si de catre copiii prescolari. Tocmai pentru ca decuparea si lipirea unor poze sau texte din publicatiile tiparite este un proces pe care majoritatea persoanelor l-au realizat intr-o perioada mai apropiata sau mai indeparatata a existentei lor, programatorii s-au gindit sa faca editarea textului la fel de usoara ca aceasta activitate practica aflata la indemina oricui. Succesiunea de operatii in cazul decuparii sau copierii unei portiuni de text cu ajutorul unui ET este intuitiva si o reproduce in mare masura pe cea din viata reala : selectarea textului, copierea sau decuparea sa, fixarea in memoria Clipboard, lipirea in noua pozitie. Memoria Clipboard este o memorie temporara in care sint stocate in mod automat elementele (de ex. fragmentele de text) pe care dorim sa le rearanjam.   

    In cele ce urmeaza vor fi prezentate detaliat etapele procesului de editare. Este recomandat sa deschidem un document in format text aflat pe hardisc, pentru a intelege mai bine tehnicile care urmeaza a fi expuse. Si mai bine ar fi sa facem o copie dupa un fisier text si sa o folosim pe aceasta, astfel ca indiferent ce modificari i-am aduce, originalul nu va fi afectat. De exemplu daca folosim Windows ME putem face o copie a fisierului "GENERAL.TXT" aflat in dosarul de la adresa C:\Windows, iar daca folosim Windows XP putem face o copie a fisierului "eula.txt" aflat in dosarul de la adresa C:\Windows\system32.

    3.4.1 Selectarea si Deselectarea unei Portiuni de Text

    Orice document se prezinta in fereastra editorului ca o succesiune de linii de text suprapuse, grupate sau nu in paragrafe. Etapa de selectare a textului pe care dorim sa-l modificam este esentiala, pentru ca prin ea ii aratam softului cu precizie portiunea pe care dorim sa o prelucram. Rezultatul selectarii este in general un bloc de text, desi se pot selecta si o singura litera sau un singur cuvint. Portiunea selectata se va colora diferit de restul textului, de cele mai multe ori textul avind culoarea alba iar fundalul culoarea bleumarin.

    Cea mai simpla metoda de selectare se face exclusiv cu ajutorul mausului. De obicei cursorul ("pointer") mausului are forma unei săgetuţe. In momentul in care mutam cursorul deasupra unui text (intr-un editor de text sau in exploratorul web) forma cursorului se schimba, el luind acum aspectul unei mici linii verticale. Pentru a selecta o portiune de text pozitionam mai intii cursorul la inceputul textului respectiv si apoi facem clic pe butonul sting al mausului, in acest fel inserind cursorul in document. Tinind in continuare butonul apasat tragem mausul inspre dreapta, in asa fel incit sa fie selectata portiunea pe care o dorim (o litera, un cuvint, o propozitie sau intregul rind de text). Daca intentia noastra este sa selectam un paragraf (format din mai multe rinduri de text) atunci trebuie sa facem clic la inceputul paragrafului si apoi tinind butonul sting apasat sa tragem mausul in diagonala din partea stîngă-sus înspre partea dreaptă-jos. In momentul in care am terminat de selectat portiunea dorita ridicam degetul de pe butonul sting al mausului. Procedura este similara daca dorim sa selectam mai multe paragrafe dintr-o data. In cazul in care fragmentul vizat este de dimensiuni mari si nu se incadreaza intr-o singura fereastra procedam cum a fost explicat mai inainte, dar ducem cursorul mausului (cu butonul sting apasat) in jos in asa fel incit el sa depaseasca marginea inferioara a ferestrei editorului. Textul va incepe sa se deruleze si va fi selectat in mod automat. Pentru a opri derularea (si implicit selectarea) ridicam degetul de pe butonul sting al mausului. Daca dorim sa deselectam tot textul facem clic cu butonul sting al mausului oriunde in interiorul documentului. Daca dorim sa deselectam doar o portiune din el, tinem apasat butonul sting si tragem mausul in sus, iar rindurile de la marginea inferioara a portiunii selctate se vor deselcta progresiv. Acest ultim procedeu este valabil doar daca dupa selectare nu am ridicat degetul de pe butonul sting al mausului.

    O a doua metoda de selectare presupune folosirea doar a tastaturii si este preferata de cei care nu doresc sa desprinda miinile de pe tastatura in timp ce lucreaza la un text. Ea presupune folosirea tastei Shift impreuna cu una din tastele navigationale (cu sageata). Incepem procedura de selectare prin plasarea cursorului la inceputul textului vizat, folosindu-ne de tastele directionale (cu sageata in sus, in jos, la dreapta si la stinga). Apoi tinem apasata tasta Shift si in acelasi timp apasam tasta navigationala cu sageata la dreapta. In acest fel va fi selectat tot rindul de text pe care se afla cursorul. Dupa atingerea marginii drepte a acestui rind selectarea va continua cu rindul urmator. Aceasta metoda este insa destul de lenta si de aceea este de preferat sa folosim tasta Shift in combinatie fie cu tasta cu sageata in jos (in acest fel rindurile de text sint selectate complet pe o directie verticala), fie cu tasta Page Down (in acest fel sint selectate rindurile de dupa cursor incadrate in dimensiunea unei "pagini", care este egala cu dimensiunea pe verticala a ferestrei principale a EPL). Daca dorim sa deselectam anumite rinduri de text folosim tasta Shift in combinatie cu tasta cu sageata la stinga, tasta cu sageata in sus (deselectare a cite unui rind pe verticala) sau tasta Page Up (deselectare a cite unei "pagini" intregi), iar procesul de deselectare va inainta progresiv incepind cu limita inferioara a portiunii selectate.

    O a treia metoda de selectare presupune folosirea atit a mausului cit si a tastaturii si ea este foarte usoara si in acelasi timp foarte putin predispusa la erori. Inseram cursorul la inceputul fragmentului de text, facind clic pe butonul sting al mausului. Apoi tinem apasata tasta Shift si facem clic cu mausul la sfirsitul portiunii pe care dorim sa o selectam. Daca fragmentul de text pe care dorim sa-l selectam este mare, adica depaseste dimensiunea ferestrei editorului, facem intii clic la inceputul lui si apoi derulam continutul ferestrei cu ajutorul rotitei de derulare ("scroll") pina ajungem la locul in care se termina portiunea pe care dorim sa o selectam. In acest moment tinem apasata tasta Shift, pozitionam cursorul la sfirsitul fragmentului si facem clic pe butonul sting al mausului. Daca dorim sa deselectam textul facem clic oriunde in interiorul documentului.

    In cazul in care intentionam sa selectam tot textul dintr-un anumit document, avem la dispozitie comanda "Select All" ("Selectare Integrala"), care este disponibila in meniul "Edit", in meniul contextual (care apare daca facem clic dreapta oriunde in document) sau prin combinatia de taste Ctrl+A (usor de retinut pentru ca litera A este prima din cuvintul "All").

    3.4.2 Decuparea unei Portiuni de Text

    Acest procedeu, la fel ca si cel de copiere, prespune folosirea unui element care necesita o mica explicatie prealabila. In momentul in care noi decupam sau copiem un fragment de text el este pus intr-o portiune speciala a memoriei calculatorului, numita memorie "Clipboard". Numele ei vine de la planşeta ("board") care este folosita pentru pastrarea foilor de hirtie volante si care este dotata la partea superioara cu o clema ("clip") pentru fixarea filelor. Memoria Clipboard folosita de SO Windows are insa o limitare si anume ca nu poate sa "fixeze" decit un singur element (dosar, fisier, fragment de text, imagine, etc.), iar atunci cind am memorat altul el il va inlocui pe cel deja prezent. Iconita din SO Windows folosita pentru comanda de lipire infatiseaza tocmai o atfel de planseta colorata in maro si avind o clema colorata in galben. Softul Edit Pad Lite foloseste o iconita asemanatoare, numai ca planseta este colorata in gri, iar clema in albastru.

    Actiunea de decupare este folosita pentru mutarea unei anumite portiuni de text intr-o noua locatie, care poate fi in acelasi document sau in altul. Ea presupune disparitia textului selectat din pozitia curenta si depozitarea lui in memoria Clipboard, in asteptarea lipirii in noua pozitie. Decuparea se realizeaza prin comanda "Cut", dupa selectarea in prealabil a textului pe care dorim sa-l mutam. Comanda de decupare poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenata o foarfeca pe el. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Cut". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+X, extrem de usor de retinut pentru ca X seamana cu o foarfeca deschisa. In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Cut".

    Dupa decuparea textului si fixarea lui automata in memoria Clipboard urmeaza lipirea lui, care va fi explicata ceva mai jos.

    O metoda extrem de usoara de decupare a unui text si de repozitionare a lui in cadrul aceluiasi document implica folosirea tehnicii numite "trage si da drumul" ("drag and drop"). Selectam portiunea de text dorita (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic stinga pe ea si tinind butonul sting al mausului apasat o tragem catre locatia dorita. Cind am ajuns la noua locatie dam drumul butonului mausului si textul va ocupa pozitia aleasa de noi.

    Softul EPL ne ofera prin comanda "Cut Append" ("Decupare si Anexare") o mica imbunatatire a functiei de decupare, in sensul ca este posibil sa decupam unul dupa altul mai multe fragmente de text care vor fi anexate (ataşate) unul la celalalt, ele fiind lipite ulterior in grup. Se depaseste in acest fel limitarea memoriei Clipboard care nu permitea decit mutarea cite unui fragment odata. Aceasta comanda este disponibila in meniul "Edit" sau prin folosirea combinatiei de taste Shift+Ctrl+X. Desi aceasta functie isi are utilitatea ei, MunteAlb recomanda folosirea unui program special (de ex. Clipomatic, soft gratuit) pentru aceasta operatie, deoarece EPL nu ne ofera posibilitatea sa vedem care este continutul exact al memoriei Clipboard. Softul cu plata EditPad Pro are integrata facilitatea de stocare a mai multor fragmente de text in scopul reutilizarii ulterioare, similara cu cea prezenta in Clipomatic sau alte programe de acelasi fel (Autoclip Express, etc.).

    3.4.3 Copierea unei Portiuni de Text

    Actiunea de copiere este folosita pentru duplicarea unei portiuni de text in scopul pozitionarii intr-o noua locatie, care poate fi in acelasi document sau in altul. Ea presupune efectuarea unei copii identice dupa textul selectat si depozitarea ei in memoria Clipboard, in asteptarea lipirii. Spre deosebire de decupare, textul care a fost copiat ramine la locul sau, urmind ca noi sa lipim in noua locatie o copie a lui si nu originalul. Operatiunea se realizeaza prin comanda "Copy", dupa selectarea in prealabil a textului pe care dorim sa-l duplicam. Comanda de copiere poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenate pe el doua foi de hirtie. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Copy". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+C, extrem de usor de retinut pentru ca litera C este prima din cuvintul "copiere". In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Copy".

    Este posibil sa copiem un fragment de text in cadrul aceluiasi document folosind tehnica numita "trage si da drumul" ("drag and drop"). Selectam portiunea de text dorita (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic stinga pe ea si tinind butonul sting al mausului apasat o tragem catre locatia dorita. Cind am ajuns la noua locatie apasam tasta Ctrl si apoi dam drumul butonului mausului. Putem tine apasata tasta Ctrl pe tot parcursul tragerii textului dar este mai usor sa facem acest lucru doar in momentul in care trebuie sa pozitionam textul in noua locatie.

    La fel ca in cazul decuparii, softul EPL ne propune si functia "Copy Append" ("Copiere si Anexare") pentru a depasi limitarea memoriei Clipboard. Aceasta comanda este disponibila in meniul "Edit" sau prin folosirea combinatiei de taste Shift+Ctrl+C. Si in acest caz este recomandata folosirea unui soft specializat daca avem nevoie de aceasta facilitate.

    O facilitate interesanta si utila este copierea prin metoda "trage si da drumul" ("drag and drop") a unor portiuni de text intre fisiere deschise in EPL si fisiere deschise in alte editoare de text. Aceasta metoda este mai directa decit metoda clasica, in sensul ca nu mai este nevoie sa facem clic pe butoanele de copiere si apoi de lipire. Copia fragmentului duplicat este transferata direct, fara a mai fi depozitata in memoria Clipboard. Sa presupunem ca dorim sa copiem o portiune de text intre un document deschis in EPL si altul deschis in Wordpad. Selectam portiunea in cauza in fereastra EPL, apoi facem clic pe ea si tinem apasat butonului sting al mausului. Apoi tragem (cu butonul sting tot apasat) cursorul mausului in jos si il ducem peste butonul ferestrei Wordpad din bara de procese ("taskbar"). Dupa un foarte scurt interval de asteptare fereastra Wordpad va fi maximizata si va apare in prim-plan, inlocuind fereastra EPL. Pozitionam cursorul in locul din document in care dorim sa inseram textul si dam drumul butonului sting al mausului. Textul va fi copiat automat in noua locatie. Operatiunea inversa, de copiere a unui text din Wordpad in EPL, prin metoda "trage si da drumul" este si ea posibila si decurge identic celei deja prezentate.

    3.4.4 Lipirea unei Portiuni de Text

    Etapa care concretizeaza rezultatul actiunilor de decupare sau copiere este cea de lipire a portiunii de text depozitate in memoria Clipboard. Mai intii trebuie sa mutam cursorul in locul in care dorim sa lipim textul, lucru care se poate realiza fie facind clic cu mausul in locul respectiv, fie folosind tastele navigationale. Lipirea se realizeaza prin folosirea comenzii "Paste", care poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenata pe el o planseta cu clema. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Paste". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+V, extrem de usor de retinut pentru ca litera V seamana cu o clema de planseta. In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Paste".

    Trebuie mentionat ca textul pe care dorim sa-l lipim intr-un document deschis in EPL poate proveni de oriunde. De exemplu putem copia o portiune de text dintr-o pagina web deschisa in explorator ("browser") si apoi sa o lipim intr-un document deschis in EPL. De asemenea putem decupa fragmente de text din fisiere deschise in alte editoare de text, cum sint Notepad, Wordpad, etc. si apoi sa le lipim in EPL.

    3.4.5 Stergerea unei Portiuni de Text

    Comanda de stegere implica folosirea tastelor Delete sau Backspace (tasta cu sageata la stinga situata deasupra tastei Enter), care sint specializate tocmai pentru aceasta actiune. Tasta Delete ne permite sa stergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la dreapta cursorului. Daca apasam tasta o singura data va fi sters un singur caracter, iar daca dorim sa stergem mai multe caractere va trebui sa o apasam succesiv de mai multe ori. In cazul in care dorim sa stergem rapid o succesiune de caractere va trebui sa tinem apasata tasta Delete pina cind si ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost sters. Trebuie mentionat ca la terminarea unui rind stergerea va continua cu rindul urmator, pina cind ridicam degetul de pe tasta. Folosind aceasta metoda putem sterge rinduri intregi de text, dar tehnica este destul de greoaie. EditPad Lite ne ofera si posibilitatea de a sterge cite un rind odata daca folosim combinatia de taste Ctrl+Y, rindul sters fiind acela pe care se afla cursorul. Pentru situatia in care dorim sa stergem un fragment de text mai mare cel mai bine este sa il selectam si apoi sa apasam o data tasta Delete. In meniul "Edit" si in meniul contextual exista comanda "Delete" care are aceeasi functie ca si tasta dar folosirea este ceva mai putin comoda.

    Tasta Backspace ne permite sa stergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la stinga cursorului. Daca apasam tasta o singura data va fi sters un singur caracter, iar daca dorim sa stergem mai multe caractere va trebui sa o apasam succesiv de mai multe ori. In cazul in care dorim sa stergem rapid o succesiune de caractere va trebui sa tinem apasata tasta Backspace pina cind si ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost sters. Trebuie mentionat ca la terminarea unui rind stergerea va continua cu rindul anterior, pina cind ridicam degetul de pe tasta.Daca selectam un fragment mai mare de text si apasam tasta Backspace fragmentul va fi sters, dar cei mai multi utilizatori folosesc doar tasta Delete in acest scop.

    Daca dorim sa stergem un document deja deschis in EPL o putem face din interiorul editorului, fara a mai fi nevoie sa utilizam Windows Explorer. Pentru aceasta facem clic pe meniul "File" si apoi pe optiunea "Delete". Va apare o minifereastra de avertizare in care trebuie sa facem clic pe butonul "Yes" daca ne mentinem hotarirea de stergere sau pe "No" daca ne-am razgindit.

    3.4.6 Anularea si Reexecutarea Actiunilor

    Elaborarea unui material scris este un proces complex care implica luarea unor decizii legate de continutul si aspectul textului, decizii ce ni se par bune pe moment dar pe care ulterior poate ca dorim sa le schimbam. Deciziile noastre se reflecta bineinteles in succesiunile de comenzi pe care le dam programului si pe care acesta le executa cu precizie. Crearea unui text intr-un anumit interval de timp implica de multe ori scrierea si editarea lui in paralel, ca urmare sintem pusi in situatia sa luam decizii legate de editare mai la repezeala, pentru ca dorim sa nu pierdem o idee pe care o avem deja in minte sau sintem presati de timp si dorim sa terminam materialul. Aceste decizii "pripite" pot avea consecinte de o gravitate mai mare sau mai mica, dar este bine de stiut ca ele pot fi anulate oricind, imediat dupa luarea lor sau mai tirziu cind ne dam seama de greseala facuta. Mai mult, putem sa ne gasim si in situatia in care sintem obligati sa revenim asupra unor decizii pe care deja le-am anulat, pentru ca ne dam seama ca deciziile luate in prima instanta erau in definitiv mai bune decit cele luate ulterior. Editoarele de text ne permit intotdeauna sa revenim asupra deciziilor luate prin punerea la dispozitie a comenzilor "Undo" ("Anulare") si Redo ("Reexecutare").

    3.4.6.1 Anularea unei Actiuni Executate

    In cursul operatiunilor de editare este foarte posibil ca la un moment dat sa facem o greseala, de exemplu sa mutam un alt fragment in locul celui intentionat sau sa mutam fragmentul corect intr-o locatie gresita. Softul EPL ne da posibilitatea sa anulam o actiune gresita (sau chiar una corecta in cazul in care ne razgindim) fie imediat dupa efectuarea ei, fie mai tirziu. Ori de cite ori dam o comanda ("Cut", "Copy", "Paste", "Delete", etc.) EPL o va executa, dar in acelasi timp o va inregistra intr-o lista prin consultarea careia vom putea sa o anulam ulterior. In cazul in care dorim sa anulam o comanda care tocmai a fost efectuata va trebui sa facem clic pe butonul "Undo" ("Anulare") din bara de instrumente, buton care are desenata pe el o sageata curbata inspre stinga. Daca dorim sa anulam si alte comenzi anterioare trebuie sa apasam in mod repetat pe butonul "Undo", iar comenzile vor fi anulate pe rind in ordinea inversa celei in care au fost date (de la ultima la prima). Anularea selectiva numai a anumitor comenzi din cele date in sesiunea de lucru curenta implica folosirea listei comenzilor executate, lista care va fi afisata daca facem clic pe sagetuta cu virful in jos aflata in linga butonul "Undo". Va apare un meniu in care sint cuprinse toate comenzile efectuate si nu ne ramine decit sa facem clic pe cea pe care dorim sa o anulam. Toate comenzile date inaintea acesteia vor fi si ele anulate in mod automat.

    Comanda de anulare a unor actiuni efectuate este disponibila si in alte moduri in afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care prefera sa nu isi desprinda miinile de pe tastatura exista combinatia de taste CtrL+Z. O varianta alternativa este sa facem clic pe optiunea "Undo" din meniul "Edit" sau pe cea din meniul contextual.

    3.4.6.2 Reexecutarea unei Actiuni Anulate

    Daca ne razgindim in privinta unei actiuni pe care tocmai am anulat-o, putem sa o efectuam din nou intr-un mod foarte simplu, si anume facind clic pe butonul "Redo" ("Reexecutare") din bara de instrumente, care are desenata pe el o sageata curbata inspre dreapta. Daca dorim sa reefectuam si alte comenzi anterioare trebuie sa apasam in mod repetat pe butonul "Redo", iar comenzile vor fi reefectuate pe rind in ordinea inversa celei in care au fost anulate (de la prima la ultima). Reexecutarea selectiva numai a anumitor comenzi din cele anulate in sesiunea de lucru curenta implica folosirea listei comenzilor anulate, lista care va fi afisata daca facem clic pe sagetuta cu virful in jos aflata in linga butonul "Redo". Va apare un meniu in care sint cuprinse toate comenzile anulate si nu ne ramine decit sa facem clic pe cea pe care dorim sa o reexecutam. Toate comenzile anulate inaintea acesteia vor fi si ele reexecutate in mod automat.

    Comanda de reexecutare a unor actiuni anulate este disponibila si in alte moduri in afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care prefera sa nu isi desprinda miinile de pe tastatura exista combinatia de taste CtrL+R. O varianta alternativa este sa facem clic pe optiunea "Redo" din meniul "Edit" sau pe cea din meniul contextual.

    3.5 FORMATAREA  UNUI  DOCUMENT

    Formatarea este procesul prin care modificam aspectul unui text. Ea este deci complementara editarii, pentru ca aceasta se refera doar la modificarea continutului textului. Formatarea unui document ne permite sa ii dam un aspect in conformitate cu continutul său (articol, recenzie, raport, manual, etc.), in asa fel incit cititorul sa il citeasca cu placere si sa retina usor ideile principale.

    Tipul de formatare pe care il putem aplica unui text depinde atit de editorul folosit (obisnuit sau profesional) cit si de extensia (.doc, .rtf, .txt) fisierului care contine textul respectiv. Este evident ca editoarele profesionale au cele mai multe optiuni de formatare (de baza si avansate) si daca tinem sa dam un aspect deosebit textului este recomandat sa folosim un astfel de soft. Pe de alta parte editoarele obisnuite ofera optiuni de formatare care sint suficiente pentru majoritatea celor care utilizeaza calculatorul pentru scris. Softul EPL este limitat in ceea ce priveste optiunile de formatare de faptul ca poate prelucra doar fisiere TXT, nu si fisiere de tip DOC sau RTF, acestea permitind mult mai multe optiuni de formatare.

    3.5.1 Impartirea in Paragrafe

    Atunci cind elaboram un document este bine sa il impartim in paragrafe pe masura ce scriem, dar putem sa facem aceasta operatie si dupa ce am terminat de scris. Paragraful este un fragment de text care are o consistenta interioara, data de faptul ca frazele care il compun se refera la o anumita idee pe care o scot in evidenta (o dezvolta, o explica, o rezuma, etc.). Impartirea in paragrafe nu numai ca face textul mai usor de citit, dar in acelasi timp il face mai usor de inteles, si in plus ii faciliteaza cititorului revenirea asupra unor fraze importante pe care le va gasi rapid in text, pentru ca locatia paragrafelor care le contin este mai simplu de tinut minte de locatia precisa a frazelor. Paragrafele sint separate intre ele prin portiuni libere, neocupate de text. Un paragraf are de obicei primul rind decalat inspre dreapta, adica acesta nu incepe direct de la marginea stinga a paginii, ci dupa un spatiu liber variabil ca marime, numit alineat.

    Sa luam ca exemplu un document pe care tocmai l-am deschis in EPL si care observam ca este alcatuit dintr-un text mare, dar continuu, neimpartit in paragrafe. De cele mai multe ori acest lucru se datoreaza faptului ca documentul nu a fost salvat corespunzator, insa exista si situatii in care autorul textului a neglijat sa-l imparta in paragrafe. Pentru a imparti textul in paragrafe procedam foarte simplu. Inseram cursorul mausului la sfirsitul portiunii pe care dorim sa o transformam in paragraf, facind clic in locul respectiv si apoi apasam tasta Enter o data sau de mai multe ori, in functie de cit de mare dorim sa fie spatiul liber dintre paragrafe. Pentru a decala (indenta) primul rind al paragrafului inspre dreapta si a crea astfel un alineat, plasam cursorul inaintea primei litere a paragrafului si apoi apasam tasta Tab o data sau de mai multe ori. Daca am indentat rindul prea mult apasam tasta Backspace si rindul va migra inspre marginea stîngă cu fiecare apasare a acestei taste.

    3.5.2 Indentarea Paragrafelor

    Exista anumite fragmente de text care au nevoie de o evidentiere speciala, in asa fel incit ele sa fie delimitate clar de restul materialului scris in care sint incluse. Astfel de fragmente sint de exemplu citatele mari, in cazul carora trebuie sa fie usor de sesizat ca ele au fost scrise de alta persoana decit autorul textului in care au fost inglobate. Folosirea citatelor mari este o procedura obisnuita in cazul unor materiale cum sint recenziile (comentarii detaliate pe marginea romanelor, nuvelelor, etc.). Atunci cind dorim sa includem un citat mare in materialul nostru trebuie sa il punem in ghilimele si in plus este recomandat sa îi dedicam un paragraf special. Pentru ca acest paragraf sa fie mai usor de remarcat, il putem decala in intregime fata de restul paragrafelor. Aceasta decalare se numeste indentare, cuvint care evidentiaza faptul ca paragraful respectiv este impins catre "inauntru", adica spre marginea din dreapta a documentului. Daca indentam mai multe paragrafe (de ex. toate citatele incluse in text) atunci marginea din stinga a documentului va fi neregulata, adica va avea o forma "dantelata".

    Pentru a indenta un paragraf trebuie mai intii sa il selectam si apoi sa facem clic pe titlul meniului "Block" ("Bloc [de text]"), iar in meniu sa facem clic pe optiunea "Indent". O alternativa este sa folosim combinatia de taste Ctrl+Shift+I dupa selectarea paragrafului. Intreg blocul de text se va deplasa catre stinga pe o distanta mica (0,5 cm). Pentru a deplasa blocul pe o distanta mai mare repetam comanda de mai multe ori, nefiind nevoie sa reselectam textul de fiecare data. O modalitate mai simpla de a muta textul pe o distanta mai mare este ca dupa ce l-am selectat sa apasam tasta Tab, actiune care va produce o deplasare de 2 cm. Bineinteles ca si in acest caz putem sa apasam tasta Tab de mai multe ori, pina obtinem rezultatul vizat.

    Actiunea inversa indentarii este numita in EPL cu termenul "Outdent", care s-ar putea traduce prin "indentare înspre exterior". Practic avem de-a face cu o indentare "inversa", adica înspre marginea stinga a documentului. Aceasta facilitate ("autdentare") este folosita de obicei pentru a anula efectul indentarii obisnuite (spre marginea dreapta), dar o putem folosi si de sine-statator pentru a face ca o portiune de text sa fie decalata in raport cu marginea stinga a documentului. Procedura este similara cu cea pentru indentare, cu deosebirea ca in meniul "Block" comanda se numeste de aceasta data "Outdent", iar combinatia de taste ce trebuie folosita este Ctrl+Shift+O. Tasta Tab poate fi si ea folosita, dar de aceasta data impreuna cu tasta Shift (combinatia Shift+Tab).

    Termenii folositi pentru actiunile de indentare inspre interior sau inspre exterior difera un pic in cadrul diverselor editoare de text. De exemplu in MS Word comanda "Increase Indent" ("Cresterea Indentarii") este similara comenzii "Indent" din EPL, iar comanda "Decrease Indent" ("Scaderea Indentarii") este similara comenzii "Outdent" din EPL.

    3.5.3 Formatarea Fonturilor

    EditPad Lite ne pune la dispozitie citeva optiuni de modificare a dimensiunii literelor (fonturilor) unei anumite portiuni de text, tot in scopul scoaterii ei in evidenta. Astfel, daca selectam un fragment de text si apoi facem clic pe meniul "Convert" ("Conversie"), avem la dispozitie urmatoarele optiuni :

•     To Uppercase - converteste toate literele in majuscule (litere mari)
•     To Lowercase - converteste toate literele in minuscule (litere mici)
•     Initial Caps - converteste prima litera a fiecarui cuvint in majuscula
•     Invert Case - inverseaza dimensiunea fonturilor, majusculele se transforma in minuscule si vice versa.

    Facem clic pe optiunea dorita in meniu si textul se va modifica in mod automat.

    3.6 CAUTAREA  SI  ÎNLOCUIREA  UNUI  ELEMENT  DE  TEXT

    EditPad Lite are un modul foarte bine pus la punct de cautare si de inlocuire a cuvintelor dintr-un text. Este de remarcat faptul ca operatiunile de cautare si inlocuire nu se rezuma la un singur document, ci ele pot sa se extinda la toate documentele deschise. O alta caracteristica particulara a modulului de cautare este faptul ca are o pozitie fixa la baza ferestrei programului, in asa fel incit nu se suprapune peste documentul propriu-zis, asa cum o fac modulele flotante de la majoritatea celorlalte editoare de text.

    Cea ma simpla metoda de a face sa apara modulul de cautare in fereastra EPL este sa folosim fie butonul "Find and Replace" din bara de instrumente care are desenat pe el o lanterna, fie combinatia de taste Ctrl+F, usor de tinut minte pentru ca F este prima litera a cuvintului "find" ("gaseste"). Alternativ putem sa folosim una din optiunile "Search and Replace" ("Cauta si Inlocuieste"), "Search Forward" ("Cauta Inainte") sau "Search Backward" ("Cauta Inapoi") din meniul "Edit", oricare din ele avind ca rezultat aparitia modulului. Putem minimiza modulul daca nu il folosim pe moment dar preconizam sa il folosim mai tirziu, facind clic pe butonasul special (ce are desenata o linie pe el) din coltul din dreapta-sus. Putem inchide modulul daca nu mai avem nevoie de el in sesiunea curenta de lucru folosind fie butonasul special (are desenat un x pe el), fie tasta Esc.

    Modulul de cautare si inlocuire (MCI) are in interiorul sau doua cimpuri, sase optiuni si patru butoane. Toate aceste elemente ne permit sa ajustam metodele de operare in functie de necesitatile noastre de moment. Pentru a activa o optiune trebuie sa o bifam, adica sa facem clic in casuta de linga titlul ei. Dezactivarea unei optiuni se face in acelasi mod, inlaturind bifarea.

•     Cimpul "Search Text" - Ne permite sa inseram in interiorul lui un fragment de text (de marime variabila) pe care dorim sa-l cautam sau sa-l inlocuim cu altceva. Inserarea textului se poate face fie prin tastare (de ex. daca este vorba de un singur cuvint), fie prin lipire (de ex. daca este vorba de una sau mai multe fraze). Atunci cind lipim un text mai mare este posibil ca el sa nu apara in cimp, insa daca folosim sageata de derulare in sus (de linga cimp) vom vedea ca textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cimpului se afla o sagetuta pe care daca facem clic apare un meniu cu optiuni de copiere, decupare sau lipire pe care il putem folosi pentru operatii cu textul inserat in cimp. Acelasi meniu apare si daca facem clic dreapta in interiorul cimpului.
•     Cimpul "Replace Text" - Ne permite sa inseram in interiorul lui un fragment de text (de marime variabila) pe care dorim sa-l introducem in document in locul unui element deja prezent (cuvint, propozitie, fraza, fragment). Inserarea textului se poate face fie prin tastare, fie prin lipire. Atunci cind lipim un text mai mare este posibil ca el sa nu fie afisat in cimp, insa daca folosim sageata de derulare in sus (de linga cimp) vom vedea ca textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cimpului se afla o sagetuta pe care daca facem clic apare un meniu cu optiuni de copiere, decupare sau lipire pe care il putem folosi pentru operatii cu textul inserat in cimp. Acelasi meniu apare si daca facem clic dreapta in interiorul cimpului.
•     Optiunea "Search backwards" ("Cauta Inapoi [Retrograd]") - Ne permite sa cautam un cuvint (sintagma, fraza, etc.) pornind de la pozitia la care se afla cursorul in document si mergind cu cautarea inspre inceputul documentului.
•     Optiunea "Whole words only" ("Numai cuvinte intregi") - Este valabila doar atunci cind cautam un anumit cuvint si ea ne ofera ca rezultate ale cautarii doar instantele in care cuvintul respectiv este prezent in text. Instantele in care este vorba de cuvinte compuse ori derivate din cel cautat de noi sau de cuvinte care includ cuvintul cautat dar nu sint "inrudite" cu el, nu sint luate in consideratie. De exemplu daca dorim sa cautam cuvintul "acel", modulul ne va oferi ca rezultate doar instantele in care cuvintul respectiv este prezent in text, nu si instantele in care avem de-a face cu cuvinte care il inglobeaza pe cel cautat de noi (de ex. acela, aceluia, acelora, nacela, etc.).
•     Optiunea "Case sensitive" ("Cautare sensibila la caracterul literelor din cuvint") - Ne permite sa tinem cont in cautare de felul in care este scris cuvintul (sintagma) de cautat si pe baza acestui lucru sa filtram potentialele rezultate pozitive ale cautarii. In cazul in care aceasta optiune este bifata vor fi admise ca rezultate pozitive doar cuvintele care sint scrise exact ca si cel cautat (sau sintagmele scrise identic cu cea cautata). Cu alte cuvinte daca noi cautam cuvintul "Procesor" (cu litera initiala majuscula), nu va fi admis ca rezultat ale cautarii cuvintul care este scris doar cu litere mici ("procesor"). Aceasta optiune este foarte utila si atunci cind cautam acronime, de exemplu daca dorim sa cautam RAM (de la memoria cu acelasi nume) vom activa obligatoriu optiunea pentru a nu apare ca rezultate si cuvinte precum "ram" (creanga de copac). In cazul in care optiunea nu e bifata cautarea nu va lua in consideratie tipul literelor (majuscule sau minuscule) din care sint alcatuite cuvintele sau sintagmele cautate.
•     Optiunea "Selection only" ("[Cauta] doar in [portiunea] selectata") - Ne permite sa limitam cautarea exclusiv la fragmentul de text selectat in acel moment.
•     Optiunea "All open documents" ("[Cauta] in toate documentele deschise") - Ne permite sa extindem cautarea la toate documentele deschise. Cautarea va incepe in documentul curent, iar la terminarea acestuia va continua pe rind in toate celelalte.
•     Optiunea "Start from beginning" ("Porneste de la inceputul [documentului]") - Ne permite sa specificam faptul ca dorim ca procesul de cautare sa inceapa de la inceputul documentului si nu din pozitia in care se afla cursorul in text, asa cum se intimpla de obicei.

    Cautarea unui cuvint (sintagme, fragment, etc.) se realizeaza scriind mai intii cuvintul in cimpul "Search Text", apoi stabilind optiunile de cautare si in final facind clic pe butonul "Search". Va fi prezentata foarte rapid prima aparitie a cuvintului in text. Daca facem din nou clic pe buton vor fi afisate succesiv si celelelate aparitii. O alternativa este sa folosim tasta F3 in loc de butonul "Search". Daca in text nu exista cuvintul cautat va apare o fereastra de avertizare care ne indica acest lucru si in care trebuie sa facem clic pe butonul "OK" pentru a o face sa dispara. Daca insa cuvintul exista, vor fi prezentate pe rind toate aparitiile lui ("occurrences") iar cind au fost epuizate toate va apare o minifereastra de avertizare in care sintem anuntati ca textul cautat nu poate fi gasit in text (facem clic pe butonul "OK" pentru a inlatura minifereastra de pe ecran).

    Inlocuirea unui cuvint (sau a unei sintagme) se face scriind in cimpul "Search Text" cuvintul de inlocuit si in cimpul "Replace Text" cuvintul care trebuie sa îi ia locul. Apoi facem clic pe butonul "Search" si va fi afisata prima aparitie in text (dupa punctul de insertie a cursorului) a cuvintului de inlocuit. Facem clic pe butonul "Replace" pentru a executa operatiunea de inlocuire. Repetam aceasta procedura pina la obtinerea rezultatului dorit. Putem folosi si butonul "Replace and Search" care are avantajul ca ne permite sa inlocuim un cuvint cu un singur clic de maus in loc de doua, asa cum este cazul folosirii butoanelor "Search" si "Replace". Daca dorim sa inlocuim toate aparitiile unui anumit cuvint din document este indicat sa facem de la inceput clic pe butonul "Replace All". Cautarea in vederea inlocuirii unui cuvint este dependenta de optiunile de cautare care sint activate (bifate). Astfel, daca optiunea "All open documents" este bifata, cuvintul va fi inlocuit in toate documentele deschise la momentul respectiv in EPL. Operatiunea de inlocuire poate fi anulata in modul obisnuit (folosind comanda "Undo") daca avem de-a face cu un singur document, insa daca am inlocuit un cuvint in toate documentele deschise va trebui sa anulam inlocuirea in fiecare document in parte pentru ca nu exista posibilitatea sa anulam direct o actiune efectuata in toate documentele. Daca dorim sa stergem un cuvint dintr-un document putem folosi functia de inlocuire, caz in care nu scriem nimic in cimpul "Replace Text".

    3.7 SCRIEREA  UNUI  DOCUMENT

    Scrierea propriu-zisa este in mod sigur cea mai usoara operatie care se poate face cu ajutorul unui editor de text. Atunci cind incepem sa scriem un document trebuie sa avem deja alcatuit un plan generic al lui (pe care il putem eventual revizui pe parcurs) si in cadrul acestuia sa avem bine definite ideile principale (capitolele) si secundare (subcapitolele sau paragrafele), care urmeaza sa fie dezvoltate succesiv. Putem completa de la inceput titlul materialului si titlurile sectiunilor majore (capitole, subcapitole, etc.), lucru care ne ajuta sa sistematizam mai bine textul.

    3.7.1 Scrierea Obisnuita

    In momentul in care deschidem un document nou cursorul se afla deja in coltul din stinga-sus al documentului si inainte de a incepe sa scriem apasam tasta Tab pentru a crea un alineat. Fiecare tasta are desenat pe ea unul sau doua caractere alfanumerice (litera, cifra sau simbol). In cazul tastelor cu un singur caracter (cum sint cele cu litere) apasarea tastei duce la aparitia in document a literei respective. In mod predefinit apasarea tastelor cu litere duce la scrierea de litere mici (minuscule), care sint cele mai frecvent folosite in texte. Atunci cind apasam pe o tasta care are desenate pe ea doua caractere (de ex. o cifra si un simbol) va fi scris caracterul de jos (cifra). Pentru a fi scris caracterul de sus (simbolul) va trebui sa tinem apasata tasta Shift si apoi sa apasam tasta cu caracterul respectiv. De exemplu pentru a scrie simbolul @ (folosit in adresele de posta electronica) tinem apasata tasta Shift si apoi apasam tasta care are desenate pe ea cifra 2 si simbolul in cauza. Lucrurile stau asemanator daca dorim sa folosim simbolurile pentru paranteze rotunde, pentru ghilimele, etc.

    3.7.2 Scrierea cu Majuscule

    Daca avem nevoie de majuscula in cazul unei anumite litere (de ex. pentru un nume propriu sau la inceput de propozitie) tinem apasata tasta Shift si apoi apasam tasta literei respective. In cazul in care dorim sa scriem numai cu majuscule un text mai lung, este mult mai simplu sa apasam tasta "Caps Lock" (prescurtare de la Capitals Lock - "Blocarea" tastaturii pe litere majuscule) si sa scriem apoi in mod obisnuit. Toate literele scrise vor fi acum in mod implicit majuscule, dar daca avem nevoie sa scriem cu minuscule lucrul este posibil prin apasarea tastei Shift si apoi a tastelor literelor in cauza. Dupa ce terminam de scris cu majuscule apasam inca o data tasta Caps Lock pentru a inlatura "blocarea" si a se reveni la situatia normala.

    3.7.3 Despartirea Cuvintelor

    Dupa ce am terminat de scris un cuvint apasam bara de spatiu (tasta "Spacebar", bara lunga de la baza tastaturii) si in acest fel va fi introdus in text un spatiu liber pe orizontala imediat dupa cursor. Daca apasam bara de mai multe ori marimea spatiului liber va creste progresiv.

    3.7.4 Trecerea la Rindul Urmator

    In momentul in care am ajuns cu scrisul la capatul rindului (la marginea din dreapta a ferestrei EPL) softul ne va trece automat pe rindul urmator unde putem continua sa scriem. Acest comportament al softului este dat de faptul ca in mod implicit este activata optiunea "Word Wrap", a carei functie va fi detaliata in sectiunea despre personalizarea EPL. Deci nu este nevoie sa ne facem griji in legatura cu trecerea la un rind nou, ci trebuie sa ne concentram asupra scrisului. Daca optiunea Word Wrap ar fi dezactivata am putea sa scriem depasind marginea dreapta a ferestrei, lucru nerecomandat. Daca dorim sa trecem pe rindul urmator in mod manual (inainte de a fi ajuns la marginea ferestrei) va trebui sa apasam tasta Enter.

    3.7.5 Crearea unui Paragraf Nou

    Impartirea textului in paragrafe il face mai usor de citit. Inseram cursorul la sfirsitul paragrafului curent si apasam de doua (sau de trei) ori pe tasta Enter, pentru ca paragraful nou creat sa fie bine delimitat de cel anterior. Nu trebuie apoi sa uitam sa apasam tasta Tab o data pentru a crea un alineat inainte de a incepe sa scriem in noul paragraf.

    3.7.6 Evidentierea Textului  Scris

    Softul EPL nu ne ofera posibilitatea sa evidentiem un rind de cuvinte prin scrierea lui intr-un mod deosebit (colorat, cu litere ingrosate, inclinate, etc.). Totusi putem scoate in evidenta un anumit rind (de ex. un titlu) prin sublinierea sa. Pentru asta plasam cursorul sub rindul respectiv, la nivelul primei litere a acestuia. Apoi apasam de mai multe ori (sau tinem apasata) o tasta avind pe ea un caracter alfanumeric ( de ex. tasta cu cratima - liniuta care ne ajuta sa despartim cuvintele in silabe si care este prezenta si in unele constructii gramaticale ca "ne-am", "s-au", etc.). Toate tastele pot fi folosite, de exemplu cea cu semnul egal ne permite sa cream o subliniere dubla, dar si tastele cu litere ca X, V si O sau cu caractere ca > si < sint utile. Nu ne mai ramine decit sa folosim inventivitatea si gustul nostru artistic pentru a evidentia rinduri sau portiuni de text cu ajutorul tastelor alfanumerice. Exista chiar si posibilitatea sa le folosim pentru a crea desene, disciplina care a primit de altfel numele "ASCII Art" ("arta din caractere ASCII").   

     4. CONFIGURAREA  PROGRAMULUI

    EditPad Lite poate fi personalizat ("customized") in functie de preferintele utilizatorului pentru a permite o utilizare cit mai eficienta si mai placuta. Personalizarea se refera la modificarea elementelor de interfata si a modului de functionare a programului. Avem la dispozitie optiuni de baza ("basic") care se gasesc in meniul "Options" si optiuni avansate ("advanced") care se gasesc in multifereastra "Preferences", care este accesibila tot din meniul "Options".

    Pentru a activa optiunile de baza trebuie sa facem clic pe titlul meniului "Options" si dupa derularea acestuia sa facem clic pe optiunea respectiva. Mai simplu este sa facem clic pe butonul corespunzator din bara de instrumente, dar aici sint prezente doar trei din cele cinci optiuni de baza. Starea de activare a oricareia din optiuni este semnalata prin faptul ca iconita ei din meniu (sau butonul din instrubara) este "infundata" (similar cu un buton apasat). Unele dintre optiuni nu pot fi activate complet din meniu sau din instrubara, activarea fiind in acest caz valabila doar pentru documentul curent. Activarea completa (valabila pentru toate documentele intr-un anumit format) se poate face in acest caz doar din multifereastra "Preferences".

    4.1 OPŢIUNI  DE  BAZĂ

    Optiunile de baza sint urmatoarele :

•     "Auto-Indent" ("Auto-Indentare") : In mod obisnuit atunci cind dorim sa trecem cu scrisul pe un rind nou apasam tasta Enter si rindul nou va incepe de la marginea din stinga a ferestrei documentului. Daca nu am lasat o margine in partea stinga (cea mai frecventa situatie) atunci acest lucru este binevenit, insa daca rindurile anterioare sint decalate fata de marginea stinga (de ex. prima lor litera e plasata aproape de centrul documentului) atunci avem nevoie de o optiune care sa alinieze automat rindul nou la cele anterioare, pentru a nu fi obligati sa o facem noi in mod manual. Aceasta optiune este tocmai "Auto-Indent", care daca este activata va produce alinierea automata a rindului nou la cele anterioare. Facem deci clic pe ea pentru a o activa si in acest moment va apare o fereastra de avertizare (cu titlul "information") care ne aduce la cunostinta faptul ca activarea este valabila doar pentru documentul curent, ea fiind dezactivata automat in momentul in care deschidem un nou document. Facem clic in casuta "Do not show this message again" ("nu mai arăta acest mesaj din nou") din fereastra "Information" si apoi pe butonul "Thanks", pentru ca sa nu mai fim avertizati din nou.
•     "Line Numbers" ("Rînduri Numerotate") : Activam optiunea (facem clic pe ea) daca avem nevoie ca rindurile de text sa fie numerotate, lucru valabil in special pentru programatori. Va apare din nou fereastra de avertizare si procedam ca mai sus pentru ca mesajul informativ sa nu mai apara din nou. In mod normal nu este nevoie ca rindurile sa fie numerotate, deci recomandarea este ca ea sa fie dezactivata.
•     "Font" ("Corp de Litera") : Aceasta optiune este foarte importanta pentru ca ne permite sa alegem fontul (corpul de litera) cu care sa fie afisate toate documentele deschise in EPL. Facem clic pe ea (sau pe butonul din instrubara) si va apare o fereastra in care putem sa alegem corpul de litera preferat, dar si stilul sau marimea acestuia. In mod implicit este setat fontul "Courier New", stilul "Regular" de marimea 10, insa acesta este un font mic care nu este usor de citit. Autorul manualului (MunteAlb) recomanda fontul "Arial", stilul "Regular", de marimea 12, in special daca avem setata optiunea Large Fonts ("fonturi mari") in fereastra Display Properties din panoul de control al SO Windows. Pentru a seta un nou font facem clic pe rind in cele trei compartimente pe preferintele noastre si apoi pe butonul "OK". Primul compartiment contine fonturile ("Arial", "MS Sans Serif", "Verdana", etc.) sub forma unei liste care poate fi derulata, al doilea compartiment contine stilurile ("Regular" - "obişnuit" ; "Italic" - "înclinat" ; "Bold" - "îngroşat" ; "Bold Italic" - "înclinat şi îngroşat"), iar ultimul compartiment contine marimile disponibile pentru fonturi. Putem schimba usor fontul documentelor daca folosim butonul corespunzator din instrubara, cel care are desenat un "F" pe el. Linga acesta se afla o sagetuta pe care daca apasam va apare un meniu ce contine toate corpurile de litera pe care le-am folosit in EPL.
•     "Word Wrap" ("Rînduri Limitate") : Aceasta optiune ne permite sa limitam marimea unui rind de text la o anumita dimensiune care este raportata fie la marginea ferestrei, fie la un anumit numar de caractere. Atunci cind optiunea este activata iar dimensiunea setata este pe cale de a fi depasita in cursul scrisului, se trece automat la un rind nou. Daca optiunea este dezactivata putem scrie rinduri oricit de lungi. Optiunea "Word Wrap" este activata in mod implicit ("by default") si ca urmare ori de cite ori se ajunge cu scrisul aproape de marginea din dreapta a ferestrei EPL se trece automat pe rindul urmator. Meniul "Options" ne permite doar sa activam sau sa dezactivam optiunea, insa daca dorim sa modificam in functie de preferintele noastre modul in care este ea aplicata trebuie sa facem clic pe sagetuta de linga butonul "Word Wrap", care este plasat al doilea incepind din dreapta in bara de instrumente. Va apare un mic meniu care are optiunile urmatoare : "No Wrapping" (Limitare Dezactivata) ; "Wrap at Window Border" (Limitare la marginea ferestrei) ; "Maximum Line Lenght" (Setare manuala a numarului de caractere dintr-un rind) ; "56, 76, 80, etc. characters" (Alegere a uneia din setarile predefinite pentru marimea rindurilor). Este recomandat sa activam optiunea "Word Wrap", de fapt ea fiind deja activata in mod implicit este bine sa o lasam nemodificata. In acest fel limita pentru dimensiunea unui rind va fi marginea din dreapta a ferestrei EPL. Daca totusi dorim sa o modificam atunci facem clic pe "Maximum Line Lenght", scriem numarul maxim de caractere care poate fi inclus intr-un rind si apoi facem clic pe butonul "OK". Alternativ putem face clic pe una din setarile predefinite a numarului de caractere (56, 76, 80, etc.). Atentie, spatiile libere sint si ele asimilate cu caracterele alfanumerice, deci si ele conteaza la numaratoare. Prima oara cind modificam optiunea "Word Wrap" va apare o fereastra de avertizare si procedam ca mai sus pentru ca mesajul informativ sa nu mai apara din nou.
•     "Stay On Top" ("Stai in Prim-Plan") : Daca optiunea este activata fereastra EPL va fi totdeauna in prim-plan, in fata ferestrelor altor softuri care ruleaza la acelasi moment. In acest caz pentru a putea lucra si in alte programe trebuie mai intii sa minimizam fereastra EPL. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie dezactivata, adica sa fie lasata nemodificata setarea predefinita.

    4.2 OPŢIUNI  AVANSATE

    Facem clic in meniul "Options" pe optiunea "Preferences" pentru a fi afisata multifereastra cu acelasi nume, in care putem specifica care sint preferintele noastre legate de interfata programului si de functionalitatea lui. Pentru a afisa continutul diverselor ferestre cu optiuni facem clic pe tabul fiecareia. Ele vor fi prezentate in continuare, cu mentiunea ca optiunile pe care le bifam (facem clic in casuta de linga ele) vor intra in vigoare iar cele pe care nu sint bifate (sau pe care le debifam) sint dezactivate. Dupa ce am terminat de specificat optiunile preferate facem clic pe butonul "OK" din partea de jos a multiferestrei, iar optiunile vor fi memorate de program. Mai jos vor fi prezentate doar ferestrele cu optiunile cele mai importante, ferestrele "Editor", "Files" si "Shortcuts" putind sa fie lasate nemodificate.

    4.2.1 Fereastra Appearance

    Ne permite sa setam culorile principalelor elemente (taburi, fundal, etc.) ale interfetei EPL. Putem deci sa schimbam culorile implicite cu unele care ne sint mai pe plac sau care sint mai odihnitoare pentru ochi. De exemplu daca nu ne convine culoarea alba a fundalului ferestrei EPL, pentru ca ni se pare prea stralucitoare daca citim documente lungi in EPL, o putem schimba. EditPad Lite foloseste in mod implicit culoarea de fundal a ferestrei Windows Explorer si cum majoritatea utilizatorilor nu schimba culoarea acestei ferestre, inseamna ca ea este alba. Culoarea alba permite un contrast bun al textului dar este obositoare daca petrecem mult timp citind documente de pe ecranul monitorului. Putem sa o schimbam cu o culoare mai odihnitoare, care sa nu fie atit de luminoasa, de exemplu cu bej sau gri. MunteAlb foloseste ca fundal pentru EPL (si pentru Windows Explorer, de altfel) culoarea bej. Pentru a colora fundalul documentelor in bej selectam rindul pe care scrie "Plain Text and Background" ("text simplu si fundal [al ferestrei]) si observam ca in partea deapta au aparut doua meniuri derulante. Facem clic pe sagetuta meniului "Color" pentru a seta culoarea de fundal. Meniul cu culori va fi expus si mergem la prima sa optiune, numita "Custom" pe care facem clic. Va apare fereastra de selectare si creare a culorilor din SO Windows. Facem clic in aceasta pe butonul "Define Custom Colors" si in portiunea noua a ferestrei completam valorile Hue 12 ; Sat 122 ; Lum 181 in cimpurile corespunzatoare, dupa care facem clic pe butonul "OK". Ne reintoarcem la multifereastra "Preferences" unde putem continua sa setam culorile pentru alte elemente de interfata. La fiecare dintre acestea (de ex. la diferitele categorii de taburi) putem schimba culoarea de fundal si culoarea textului. Este recomandat ca pentru text sa lasam culoarea neagra.

    Tot in fereastra "Appearance" mai putem seta urmatoarele optiuni :

•     "Position of the tabs" ("Pozitia taburilor") - Avem de ales intre doua variante, "Top" ("sus") si "Bottom" ("jos"). Facem clic in cerculetul de linga varianta preferata.
•     "Show images next to menu items" ("Arata iconite linga elementele meniurilor") - Daca este bifata atunci optiunile din meniurile "File", "Edit", etc. vor avea o mica iconita linga textul comenzii.
•     "Active tab is taller than other tabs" ("Tabul activ este mai inalt decit celelalte taburi") - Daca este bifata atunci tabul activ va iesi mai usor in evidenta.
•     "Show images on tabs" ("Afiseaza iconite pe taburi") - Daca este bifata atunci pe fiecare tab va apare o iconita care simbolizeaza formatul documentului (TXT, HTML, etc.).

    4.2.2 Fereastra "File Types"

    Ne permite sa setam anumite preferinte care se vor aplica la toate documentelor intr-un anumit format. Sa luam ca exemplu formatul TXT, si pentru aceasta va trebui sa facem clic pe "Text Document" in compartimentul din partea de sus a ferestrei. Partea de jos a ferestrei contine si ea trei taburi. Facem clic pe tabul "Syntax Coloring" si vedem ca apare un meniu pe care il vom derula facind clic pe sagetuta. Meniul are doar doua optiuni si anume "Clickable URL's" si "No syntax coloring", fiind selectata in mod implicit prima din ele. Acest lucru inseamna ca adresele paginilor web prezente in documentele in format text deschise in EPL vor fi colorate in albastru si se va putea face clic pe ele. Daca am alege a doua optiune aceste adrese ar arata la fel ca si textul inconjurator (colorate in negru) si nu se va putea face clic pe ele.

    Tabul "Associations" este foarte important pentru ca aici putem seta ca fisierele in format text (cu extensia TXT) sa fie deschise automat de EPL, atunci cind facem dublu clic pe ele in Windows Explorer. Avem la dispozitie urmatoarele optiuni :

•     Always "Open" this file with EditPad - Daca facem clic pe acest buton atunci fisierele TXT vor fi deschise cu EditPad si nu cu programul presetat de SO Windows, adica Notepad. Dupa ce activam optiunea va apare o minifereastra in care sintem instiintati ca asocierea a decurs cu succes. Facem clic pe butonul "OK" din minifereastra pentru a o inchide.
•     Always "Edit" this file with EditPad - Acest buton este folosit in special pentru fisierele Html, astfel ca EPL sa afiseze automat codul fisierelor Html pe care dorim sa le editam. Nu este recomandat sa facem clic pe acest buton.
•     Remove EditPad's association with this filetype - Acest buton ne permite sa anulam asocierea lui EPL cu un anumit format de fisiere. De exemplu daca am setat ca EPL sa fie asociat cu fisierele TXT si apoi ne razgindim, va trebui sa facem clic pe acest buton si fisierul text va fi asociat din nou cu Notepad. Si in acest caz apare o minifereastra de informare cu care procedam ca mai sus.

    4.2.3 Fereastra "System"

    Ne permite sa setam citeva aspecte legate de interactiunea EPL cu sistemul de operare.

•     "Show EditPad icon in system tray" - Daca optiunea este bifata atunci ori de cite ori deschidem EPL va fi afisata o iconita in sistaler (talerul sistemului - micul compartiment situat in coltul din dreapta-jos al ecranului si care contine ceasul si alte iconite). Avantajul este ca EPL nu va ocupa loc pe bara de procese decit daca este in prim-plan (activ). Minimizarea programului nu va duce la aparitia unui buton pe bara de procese ("Taskbar"), ci va fi vizibila doar iconita din sistaler, cu ajutorul careia putem readuce softul in prim-plan daca facem clic pe ea. O alta consecinta a activarii optiunii este ca daca vom inchide fereastra principala a EPL, softul insusi nu va fi inchis ci minimizat in sistaler, de unde il putem maximiza facind clic pe iconita. Debifarea acestei optiuni face ca EPL sa se comporte ca majoritatea editoarelor de text (sau softurilor in general) in ceea ce priveste minimizarea si inchiderea ferestrei principale.
•     "Hide taskbar button when minimizing EditPad" - In cazul in care optiunea este activata, ori de cite ori minimizam EPL, butonul corespunzator din bara de procese va fi ascuns, dar va ramine vizibila iconita din sistaler. Este valabila doar daca optiunea "Show EditPad icon in system tray" este si ea activata (bifata).
•     "Keep the registry clean. Store settings in an .ini file" - Daca este bifata atunci EPL va stoca preferintele noastre intr-un fisier INI (plasat in dosarul in care este instalat EPL) si nu in registrul Windows. Se reduce astfel incarcarea registrului Windows si in plus putem sa copiem fisierul INI si sa il salvam pe o discheta. La o noua instalare copiem fisierul INI de pe discheta in dosarul EPL si astfel nu mai sintem nevoiti sa reconfiguram din nou programul.

Copyright © 2000-2007 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu).

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată în materialul Limba Română în Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele : si http://muntealb.byethost17.com

Flux RSS